30 de ani de antreprenoriat în România. Ce arată cifrele

În urmă cu 30 de ani, când EY își începea activitatea în România, mediul de afaceri era cu totul altul față de ce avem acum. Abia ieșiți din comunism, țesutul antreprenorial era extrem de fragil și era marcat de puternice convulsii sociale și economice. Inflația era în 1992 de peste 210% iar în anul următor urcase la peste 250%.

Alexandru Lupea, Partener, Audit, EY RomâniaFoto: EY România

„În anii ’90 mediul economic a trecut prin schimbări extrem de profunde, faimoasa „tranziţie” de la o economie socialistă centralizată la o economie de piaţă. A fost o perioadă extrem de turbulentă, marcată de o prăbuşire a economiei de stat, inflaţie foarte mare care a topit economiile populaţiei şi a decapitalizat firmele, dar care a dus şi la apariţia primilor „muguri” de antreprenoriat local”, spune Alexandru Lupea, Partener, Audit, EY România.

Citește și:

În acea perioadă, își amintește el, antreprenoriatul autentic era la început de drum, nu dispunea de capital, nu avea experienţa unei economii de piaţă şi s-a dezvoltat în trei direcţii principale: comerţ (în principal la scara mică şi bazat pe importuri), mica productie locală (în special în domeniul agroalimentar) și preluarea unor întreprinderi de stat falimentare (mici şi medii) şi dezvoltarea lor ulterioară.

Schimbări masive în structura principalelor locuri de muncă

În februarie 1992 existau 256.753 de autorizaţii pentru activităţi private, dintre care 97.408 pentru întreprinderi comerciale private (9476 erau societăţi cu capital mixt, românesc şi străin), iar diferenţa, pentru afaceri individuale sau de familie.

În perioada 1992–1996 a fost privatizat 7% din capitalul statului, constând preponderent în întreprinderi mici şi mijlocii (îndeosebi prin metoda MEBO).

Între 1997 şi 2000 s‐a privatizat 37% din capitalul deţinut de stat prin FPS, ca efect al creşterii substanţiale a numărului de întreprinderi mari şi mijlocii vândute. Între 2001 şi 2004 a fost privatizat un alt segment consistent, de 39% din capitalul statului, reprezentat în special de societăţi mari şi foarte mari.

În perioada 1992–1996, valoarea investiţiilor la care s‐au angajat noii antreprenori a fost în medie de 20 mii euro/unitate. Ulterior, în intervalul 1997–2000, această valoare a crescut la 140 mii euro/unitate.

Spre deosebire de situația curentă, în anul 1992, printre principalele ocupații din România erau meserii specifice unei economii industrializate, circa 25% dintre locurile de muncă fiind ocupate de mecanici, lucrători în industria textilă, forjori și conducători de mașini agricole, arată o analiză a prim-viceguvernatorului BNR Florin Georgescu (în lucrarea „Capitalul in Romania postcomunista”).

Azi, structura salariaților din sectorul privat arată că 42% lucrează în domeniul serviciilor, 10% în construcții și circa 23% în industrie, potrivit datelor INS.

Sectorul privat absoarbe cea mai mare parte a forţei de muncă salariate, ponderea salariaţilor din sectorul integral privat fiind de 73,3%, potrivit celor mai recente estimări ale Institutului Național de Statistică. De asemenea, ponderea sectorului privat în PIB a crescut de la circa 26% în urmă cu 30 de ani la circa 80%, arată datele Băncii Centrale.

Dialogul antreprenorilor cu autoritățile fiscale, atunci și acum

În anii 90 dialogul cu autorităţile fiscale era mult mai dificil, spune Alexandru Lupea. Și asta din mai multe motive:

  • legislaţia era neclară, era un amestec de legislaţie nouă şi legislaţie veche;
  • autorităţile nu înţelegeau legislația nouă, care era în linii mari inspirată de legislaţia din ţări vest europene (în special Franţa);
  • mulţi angajaţi din cadrul autorităţilor fiscale încă mai aveau atitudinea şi gândirea moştenită de pe vremea comunismului (cu siguranţă dialogul cu contribuabilii nu era o prioritate).

Acum dialogul este bazat pe o legislaţie mai stabilă şi mai bine înţeleasă de toată lumea; de asemenea, există şi legislaţia UE, care asigură o mai bună stabilitate a legislaţiei locale.

Dialogul cu autorităţile fiscale este incomparabil mai bun acum, chiar dacă nu este la nivelul din ţărilor vest europene, unde acestea au şi un rol de îndrumare a contribuabilului, mai spune Lupea.

A venit apoi integrarea în UE. Ce s-a schimbat în antreprenoriatul local

Trecerea a fost foarte benefică pentru antreprenori şi pentru mediul economic românesc în general. În primul rând, s-a adoptat „acquis-ul” comunitar, ceea ce a făcut cadrul legislativ mai transparent şi mai stabil. Prin adaptarea instituţiilor statului la cerinţele europene, au fost reduse şi abuzurile statului în relaţia cu antreprenorii. Exportatorii au beneficiat de formalităţi simplificate şi eliminarea ultimilor tarife în relaţia cu statele UE. Fondurile europene au sprijinit dezvoltarea unor sectoare economice şi mulţi antreprenori au apelat la ele, mai explică Alexandru Lupea.

Dar, au existat și minusuri, crede Alexandru Lupea. „Principalele minusuri au fost concurenţa crescută pe unele pieţe, prin accesul mai uşor al produselor din ţări UE şi migraţia masivă a forţei de muncă către UE, care a afectat disponibilul de forţă de muncă în România”, spune acesta.

Despre mentalități. Antreprenorul român și relația lui cu eșecul în business

De multe ori, eșecul în afaceri e perceput de antreprenorii români ca barieră pentru viitoare iniţiative de afaceri. Este aceasta o atitudine comună a antreprenorilor din această parte a Europei? Și, în plus, este aceasta o atitudine corectă sau mai degrabă una greșită?

”Aceasta atitudine apare şi la mulţi antreprenori din ţările vecine; în general, este mai comună la antreprenorii din ţările care nu au o istorie îndelungată a economiei de piaţă, ţări care au trecut prin mari transformări în ultimii ani şi în care condiţiile de business au fost dificile”, spune Alexandru Lupea.

În ţările vest europene, cu economii mai stabile, eşecurile sunt considerate de antreprenori ocazii de a învăţa şi de a-şi îmbunatăţi cunoştiinţele de business. Iar în America sunt rari antreprenorii de succes care nu au avut şi un eşec de-a lungul carierei, fiindcă mediul de afaceri este mult mai permisiv cu încercările nereuşite, spune Lupea.

Ce s-a schimbat în bine în cultura antreprenorială românească în ultimii 30 de ani

Multe lucruri s-au schimbat în bine. Dintre cele mai importante ar fi de amintit: În primul rând, antreprenorii îşi planifică activitatea (şi investiţiile) pe termen mediu şi lung, ceea ce, este adevărat, era aproape imposibil în anii 90 şi începutul anilor 2000, spune Alexandru Lupea.

În al doilea rând, antreprenorii s-au profesionalizat, au acumulat cunoştinţe de management şi financiare care le permit să-şi conducă business-urile profesionist, nu doar bazat pe instinct. În al treilea rând, relaţia dintre antreprenori şi angajaţi s-a schimbat mult în bine, evoluând de la relaţii de subordonare clasice la relaţii bazate pe colaborare.

Pentru a fi un bun antreprenor ai nevoie de rezilienţă, curaj, optimism şi perseverenţă, mai spune Lupea. Acestea sunt calităţi absolut necesare antreprenorilor pentru a reuşi într-un mediu de business caracterizat de volatilitate, aflat în permanentă schimbare.

Un antreprenor bun își asumă riscuri calculate în vederea concretizării viziunii sale, dă dovadă de determinare şi are abilități bune de conducere a oamenilor.

Ce pot învăța antreprenorii români de la cei străini?

În primul rând, cred că ar fi bine să fie mai îndrăzneţi în privinţa extinderii pe alte pieţe. Puţini antreprenori români şi-au extins business-ul în afara ţării în mod semnificativ şi este păcat: dacă au reuşit în România, unde nu este uşor să faci business, cu siguranţă ar reuşi în alte ţări, unde mediul de afaceri este mai blând.

În al doilea rând, pot învăţa cum să pună la punct interacţiunea între familie şi business: în ce condiţii să intergeze generaţiile noi în business, ce să facă dacă acestea nu sunt interesate să se implice în activitatea de zi cu zi, cum să organizeze tranziţia către generaţiile mai tinere, cum să gestioneze averea familiei în mod separat de business, etc..

Nu în ultimul rând, pot învăţa cum să folosească avantajele de a fi un business antreprenorial / de familie în competiţia cu corporaţiile, ne-a mai declarat Alexandru Lupea.

Acest articol face parte din seria EY: 30 pentru România, care marchează aniversarea a 30 de ani de activitate a companiei în România.​

Etichete:

Distribuie articolul:

Share on facebook
Share on twitter
Share on pinterest
Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articole populare

Newsletter

Rămai la curent cu cele mai importante știri ale momentului.