Alegeri prezidențiale în Franța. Va fi marcat primul tur de scrutin de o prezență scăzută la urne?

Doisprezece candidați sunt în cursă în primul tur al alegerilor prezidențiale din Franța, desfășurat duminică, însă presa din Hexagon se întreabă care va fi în final rata de participare la vot. Ultimele sondaje realizate înainte de scrutin prevesteau un absenteism record la urne.

Alegeri în FranțaFoto: Thibaut Durand / AFP / Profimedia Images

Votul la primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franța a început duminică la ora locală 8.00 pentru cei aproximativ 48,7 milioane de alegători înscrişi pe listele electorale.

Nu mai puțin de 12 candidaţi se prezintă în acest prim tur de scrutin, iar favoriți să acceadă în al doilea tur sunt preşedintele în exerciţiu Emmanuel Macron şi candidata de extremă-dreapta Marine Le Pen.

Una dintre cheile acestei zile ar putea fi nivelul absenteismului la vot, care potrivit sondajelor difuzate în ultima parte a campaniei ar urma să fie foarte ridicat.

UPDATE: Prezența la vot la ora 17.00 – 65%, mai scăzută față de scrutinul anterior

Participarea la vot până la ora 17.00, în primul tur al alegerilor prezidențiale franceze, era de 65%, potrivit cifrelor anunțate de Ministerul de Interne, o scădere de 4,4 puncte procentuale comparativ cu prezența înregistrată la aceeași oră la scrutinul din 2017 (69,42%).

Această prezenţă este în schimb cu 6,5 puncte procentuale mai mare decât cea din 2002 (58,45%), anul în care s-a înregistrat recordul absenteismului la un prim tur al alegerilor prezidenţiale.

Prezența la vot la ora prânzului – 25,48%, mai puţin decât la scrutinul anterior

Potrivit datelor comunicate de Ministerul francez de Interne, la ora locală 12.00, prezenţa la vot a fost de 25,48%, cu trei puncte mai puţin decât în ​​2017 (28,54%).

De notat însă că prezența de la ora 12.00 a fost totuși cu patru puncte mai mare decât cea din 21 aprilie 2002 (21,39%), anul în care s-a înregistrat recordul de absenteism la urne în primul tur al alegerilor prezidențiale.

Participarea scăzută la vot pare să se confirme în Polinezia Franceză (Teritoriu de peste mări), unde după patru ore de vot prezenţa era de doar 12,34%, faţă de 22,24% la aceeaşi oră la alegerile din 2017.

Secţiile de votare se vor înschide la ora locală 19.00, mai puţin în orașele Paris, Marsilia, Bordeaux, Nantes, Toulouse sau Nisa, a căror închidere este amânată până la ora 20.00 (21.00, ora României).

În Franţa, publicarea oricăror rezultate, parţiale sau finale, este interzisă până la închiderea ultimelor secţii de votare şi abia atunci presa va publica primele estimări bazate pe sondajele la ieşirea de la urne.

Alegeri prezidențiale Franța 2022: Cine merge în turul doi?

Francezii vor avea de ales între nu mai puțin de 12 candidați la alegerile prezidențiale de duminică, însă doar câțiva sunt cotați cu o intenție de vot semnificativă pentru scrutinul în care președintele Emmanuel Macron va încerca să obțină un nou mandat de 5 ani.

Dacă nu va avea loc o surpriză uriașă, Macron, surprinzătorul câștigător al alegerilor prezidențiale din 2017, va afla duminică adversarul cu care se va confrunta în turul doi al alegerilor ce vor avea loc pe 24 aprilie.

Sondajele de opinie arată că el se va confrunta din nou cu o provocare puternică din partea dreptei franceze în contextul războiului din Ucraina și a strategiei sale de a-i „enerva” pe cei care nu au dorit să se vaccineze împotriva coronavirusului.

Marine Le Pen va vedea la rândul ei dacă repoziționarea ușor înspre centru din ultimii ani va fi suficientă pentru a-i convinge pe conservatorii francezi să o aleagă în detrimentul lui Valérie Pécresse, candidata dreptei tradiționale.

Scrutinul de duminică va reprezenta un adevărat test pentru conservatorii francezi care în 2017 s-au văzut înfrânți de Le Pen în urma scandalului uriaș în care a fost implicat candidatul lor, François Fillon, tocmai în mijlocul campaniei electorale.

Faptul că acesta, condamnat la închisoare în decembrie 2020, a fost numit în conducerea unei mari companii rusești apropiate de Kremlin la sfârșitul anului trecut, nu a trecut neremarcat de către opoziție.

Stânga franceză, mai divizată decât oricând, va vedea la rândul ei în ce măsură electoratul a uitat de mandatul plin de probleme al lui François Hollande, fostul președinte socialist care a ales să nici nu mai candideze în 2017 din cauza popularității extrem de scăzute.

Etichete:

Distribuie articolul:

Share on facebook
Share on twitter
Share on pinterest
Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articole populare

Newsletter

Rămai la curent cu cele mai importante știri ale momentului.