ANALIZĂ Românii și refugiații. Ce schimbări a adus afluxul de persoane strămutate din Ucraina?

Mobilizarea exemplară a societății civile, a populației și a instituțiilor publice în fața numărului mare de persoane strămutate din calea războiului din Ucraina a generat un val de aprecieri la nivel internațional la adresa României și altor state din regiune. Dar tot mai multă lume se întreabă care este situația acum, după 5 luni scurse de la începutul conflictului? Câte persoane strămutate din Ucraina au tranzitat România și câte au rămas aici? Cum este acest număr comparativ cu alte țări din regiune? Care este profilul persoanelor strămutate care rămân în România? Ce se întâmplă cu atitudinile populației față de refugiații Ucraineni? Dar față de alți refugiați sau imigranți care sunt în România? A intervenit saturația și oboseala față de această temă așa cum multă lume a prezis? Acest articol urmărește să răspundă la aceste întrebări folosind cele mai recente date și cercetări disponibile.

Anatolie CoșciugFoto: Arhiva personala

După 3 decenii în care România era văzuta doar ca o țară importantă de emigrație din care a plecat o bună parte din populație, imigrația înspre România a crescut constant în ultima perioadă devenind un fenomen tot mai prezent în viața de zi cu zi. În special în ultimul deceniu am putut observa o triplare a numărului de persoane născute în afara României care au reședința în România și o dublare a numărului de cetățeni străini care locuiesc în România. Cu toate acestea, România nu a fost o destinație majoră de imigrație. Cel puțin nu până acum.

Dar această situație este posibil să se schimbe în contextul războiului din Ucraina. Afluxul de persoane strămutate din cauza războiului dinspre Ucraina spre România a însumat în cele 5 luni de la începerea conflictului aproximativ 830.000 de treceri ale graniței dinspre Ucraina spre România din totalul de mai mult de 9 milioane de treceri și 490.000 în sens invers dinspre România spre Ucraina dintr-un total de 3,5 milioane. Cu alte cuvinte, 1 din 10 ieșiri sau intrări din Ucraina a avut loc printr-un punct de trecere al frontierei din România făcând din aceasta una dintre cele mai importante țări de tranzit dinspre și spre Ucraina.

Cele mai recente date indică peste 5 milioane de persoane strămutate în afara granițelor Ucrainei în cele 5 luni trecute de la începutul conflictului. Este uimitoare viteza cu care s-a ajuns la acest număr – în doar câteva luni în cazul Ucrainei comparativ cu câțiva ani în cazul altor conflicte (de exemplu în cazul Siriei a durat câțiva ani pentru a ajunge la 5 milioane de persoane strămutate în afara granițelor). În plus, putem vedea că 6 din 10 persoane strămutate din Ucraina aleg să se stabilească în principal în țările din vecinătate spre diferență de precedentele fluxuri migratorii unde 7 din 10 persoane strămutate care ajungeau în Europa se îndreptau spre 3 destinații majore (Germania, Austria și Suedia). Dar acest lucru înseamnă și faptul că țările din vecinătatea Ucrainei, precum România, care nu sunt țări de destinație ‘tradiționale’ pentru refugiați sau imigranți găzduiesc un număr mare de persoane dislocate fără a avea infrastructura și capabilitățile necesare.

Numărul persoanelor dislocate din Ucraina care au rămas în România era de aproximativ 84.000 la mijlocul lunii iulie, iar dintre aceștia aproximativ 45.000 au primit o formă de protecție temporară (inclusiv câteva sute de cetățeni ai altor state strămutate din Ucraina). Altfel spus, aproximativ 1 din 10 persoane strămutate din Ucraina care au intrat în România din Ucraina au și rămas aici, făcând din România una dintre cele mai importante 10 țări de destinație, la același nivel cu Slovacia, Republica Moldova sau Bulgaria dar mult sub Polonia, Germania, Turcia, Cehia, Italia sau Spania. Dacă raportăm numărul de cetățeni Ucraineni strămutați în România la total populației, putem observa că România rămâne în continuare o destinație importantă deși nu printre primele 10.

Un alt aspect relevant aici este că doar jumătate dintre persoanele strămutate din Ucraina care au rămas în România au solicitat o formă de protecție temporară – de departe una dintre cele mai mici rate comparativ cu celelalte țări din regiune unde cea mai mare parte a persoanelor strămutate din Ucraina au solicitat o formă de protecție temporară. Una dintre posibilele explicații este faptul că chiar și persoanele strămutate care rămân o perioadă în România planifică pe termen lung să ajungă în țări precum Germania (26%), Bulgaria (14%) Polonia (6%), Canada (5%) sau Italia (5%) unde cei mai mulți declară că au rude sau prieteni (48%) sau că acestea oferă un sistem de protecție internațională mai bun (17%). O altă explicație poate fi faptul că persoanele strămutate care aleg România vin din start cu intenția de a rămâne temporar aici până la o soluționare a conflictului în Ucraina, lucru observat în câteva studii pe această temă. Nu în ultimul rând trebuie remarcat faptul că, spre comparație cu alte țări din regiune, persoanele strămutate din Ucraina care vin în România sunt mai degrabă din regiuni ale Ucrainei care nu sunt în acest moment pe prima linia a conflictului sau sub control rusesc (Odesa 39%, Mykolaiv 16%, Kiev 13%, Kharkiv 5% și Cernăuți 5%).

Cele peste 84.000 de persoane strămutate din Ucraina poate fi considerat un număr relativ mare dacă ținem cont de profilul imigrației în România: în 2021 erau înregistrați în total aproximativ 137.000 de cetățeni străini în România, dintre care aproximativ 80.000 erau cetățeni din țări terțe (non-EU). În termeni comparativi, România are în contextul acestui aflux de persoane strămutate din Ucraina una dintre cele mai mari creșteri a numărului de cetățeni străini comparativ cu anul precedent. Deși ritmul și numărul de persoanelor care trec granița și a celor care se stabilesc a scăzut în ultimele luni, o serie de proiecții arată că până la finalul anului probabil o să avem în jur de 100.000 de persoane strămutate din Ucraina, aproape dublând numărul de cetățeni străini care locuiesc în România comparativ cu 2021.

Subiectul refugiaților, în diferitele forme, a fost unul dintre cele mai importante în dezbaterile din numeroase țări la nivel mondial. În unele state a fost chiar principala temă de mobilizare a votanților (de exemplu în Germania, Austria, Suedia, Italia, etc.). Această temă a fost marginală în contextul alegerilor din România dar este probabil să devină una importantă în viitoarele alegeri dacă ținem cont de modificările survenite în contextul războiului din Ucraina. De exemplu, într-un studiu din 2021 aproximativ 45% dintre respondenți se declarau în favoarea primirii refugiaților în România în timp ce aproximativ 55% erau împotrivă. Un alt studiu din 2022 arată că peste 85% dintre respondenți sunt în favoarea acceptări unui număr mare și foarte mare de refugiați din Ucraina iar aproape jumătate dintre respondenți ar susține primirea a mulți sau foarte mulți refugiați din Siria. Citeste continuarea articolului pe Contributors.ro

Etichete:

Distribuie articolul:

Share on facebook
Share on twitter
Share on pinterest
Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articole populare

Newsletter

Rămai la curent cu cele mai importante știri ale momentului.