Ar putea fi Europa nevoită să apeleze la „Setsuden”, strategia japoneză de economisire a energiei electrice?

În contextul în care Europa se pregăteşte pentru posibile probleme în aprovizionarea cu energie ca urmare a reducerii livrărilor de gaze ruseşti, criza energetică prin care a trecut Japonia în urmă cu un deceniu oferă posibile lecții privind gestionarea unei potențiale crize europene, scrie agenția Reuters citată de Agerpres.

„Setsuden” – imagine conceptualaFoto: Flickr

Miniştrii europeni ai Energiei au aprobat marţi o propunere a Comisiei Europene privind reducere coordonată a consumului de gaz cu 15% începând din luna august şi până în luna martie, pe fondul incertitudinilor cu privire la livrările din Rusia.

Economisirea energiei electrice, sau „setsuden” în limba japoneză, a devenit un proiect naţional în Japonia după catastrofa de la Fukushima din luna martie 2011.

În săptămânile şi lunile care au urmat după accidentul de la centrala nucleară Fukushima, centrele comerciale au oprit scările rulante, uzinele au redus programul de funcţionare a liniilor de asamblare, iar sălile de jocuri, renumitele pachinko, au fost temporar închise.

Problemele energetice ale Japoniei după accidentul de la Fukushima

La acel moment atitudinea multor japonezi a fost una de tipul „trebuie să facem ceva, altfel ne vom confrunta cu un dezastru”, îşi aminteşte Koichiro Tanaka de la Institute of Energy Economics din Japonia (IEEJ).

Un rol important l-a avut şi presiunea socială intensă, similară cu cea care a asigurat că aproape toată populaţia a purtat mască în timpul pandemiei, a admis Tanaka.

După accidentul de la centrala Fukushima, operatorul centralei, compania Tokyo Electric Power Co., a pierdut aproximativ 40% din capacitatea de producţie de energie electrică.

Imediat după accident, compania de utilităţi a anunţat un orar în care furnizarea electricităţii a fost întreruptă şi în săptămânile care au urmat a oprit, intermitent, luminile în diferite zone ale capitalei Tokyo. Ulterior, compania a reuşit să repornească centralele mai vechi care funcţionau pe cărbune şi gaze naturale.

În luna mai a anului 2011, Guvernul japonez i-a îndemnat pe cetăţenii şi companiile din Tokyo şi nordul Japoniei să îşi reducă consumul de electricitate cu 15% în perioadele de vârf de consum din timpul verii.

Japonia nu a renunțat complet la „Setsuden” în anii care au urmat

Măsuri similare sunt adoptate şi în acest an în Japonia pentru a răspunde la situaţia tensionată din aprovizionarea cu energie. Majoritatea companiilor japoneze au adoptat măsuri de austeritate încă din 2011, stingând luminile şi oprind lifturile.

Ministerul japonez al Mediului a vizat o reducere şi mai mare a consumului de electricitate, cu 25%, prin măsuri precum oprirea a jumătate din imprimantele sale în orele de vârf de consum şi prin solicitările trimise angajaţilor să îşi aducă de acasă propriile lor băuturi răcoritoare astfel încât automatele de vânzări din cadrul instituţiei să poată fi scoase din priză.

Echipele profesioniste de baseball şi fotbal din Japonia au încetat să mai joace meciuri în nocturnă şi au mutat partidele în cursul după-amiezii pentru a reduce cererea de iluminat.

Managerii din birouri au modificat temperatura de funcţionare a aparatelor de aer condiţionat şi i-au încurajat pe angajaţi să adopte campania guvernamentală „Cool Biz” privind purtarea de haine lejere în timpul verii.

Constructorul auto japonez Nissan Motor Co a regândit orarul de lucru la uzinele sale astfel încât să reducă povara exercitată asupra reţelei de furnizare în orele de vârf din timpul după-amiezii în timp ce lanţul de magazine de electrocasnice Lawson Inc a făcut trecerea la becuri LED şi a instalat panouri solare la multe din magazinele sale.

Partea întunecată a strategiei japoneze

Atitudinea opiniei publice japoneze faţă de energia nucleară a devenit una negativă astfel încât până la finele lui 2013 Japonia oprise toate cele 54 de reactoare nucleare care furnizau aproximativ un sfert din producţia de electricitate.

Pentru a acoperi golul creat de închiderea centralelor nucleare, Japonia s-a îndreptat spre combustibilii fosili, precum gaze lichefiate, cărbune şi petrol.

În consecinţă, importurile de gaze lichefiate din Qatar au crescut exploziv după dezastrul de la Fukushima, dublându-se până la 15,66 milioane de tone în 2012 comparativ cu 2010.

„În cazul europenilor, având în vedere că reţelele lor sunt interconectate, ar putea exista concepţia că în situaţii de criză vor putea fi în continuare aprovizionaţi de undeva. Aici în Japonia nu avem luxul acesta. Totul depinde numai de noi”, spune Koichiro Tanaka.

Etichete:

Distribuie articolul:

Share on facebook
Share on twitter
Share on pinterest
Articole similare
Articole populare

Newsletter

Rămai la curent cu cele mai importante știri ale momentului.