Ar trebui interzise reclamele exagerate la „suplimente alimentare” și „produse naturiste”?

Reclamele la medicamentele „pe rețetă” sunt interzise în România, din motive foarte întemeiate probabil. Asta lasă loc unei piețe foarte bogate pentru reclamele la suplimente alimentare și la medicamente simple, care nu necesită rețete. Pe lângă suplimentele alimentare, vin apoi și produsele naturiste – unele prezentate ca suplimente, altele ca alimente „care ajută la sănătate”. Suplimentele alimentare și produsele naturiste au în general sens și beneficii clar demonstrate. Dar ele au și o problemă: reclamele și prospectele exagerează adesea mult dincolo de orice limită a bunului simț.

Radu Silaghi-DumitrescuFoto: Arhiva personala

Da, vitaminele (A, C, E, „B-urile” etc) se numesc așa pentru că sunt vitale: fără ele am muri. Însă pentru o persoană sănătoasă, o dietă normală asigură toate vitaminele necesare. La fel și cu mineralele (sodiu, fier, zinc etc). Da, la anumite vârste, sau anumite diete, sau anumite boli, putem avea nevoie de suplimente cu vitamine și minerale. Însă… e la fel ca și cu mâncarea sau cu apa: nu putem trăi fără, dar nici cu prea multă nu e bine. În cei sănătoși, excesul de vitamine sau de minerale poate fi inutil biochimic, dar de asemenea uneori poate aduce dezechilibre sau poate chiar boli. Reclamele însă nu ne spun asta, decât în scrisul acela mic-mic pe care nu-l citește nimeni. Majoritatea reclamelor (și textelor publicitare, apoi a celor de popularizare) despre vitamine și minerale ne spun „previne [cutare] boală”, „întărește sistemul [cutare] al organismului” etc – fără să ne spună clar că în general oamenii au de fapt în organism și în alimentație suficient din acea vitamină sau acel mineral – și nu au nevoie de suplimente. Reclama vorbește direct publicului larg, fără nuanțe. Sau cu nuanțe voit neclare: „ești obosit? Ia pastila noastră”.

Dincolo de informațiile de bun simț, prospectele și reclamele multor suplimente alimentare și produse naturiste conțin minciuni sinistre și profund toxice. Pretenții despre vindecarea unor boli incurabile, sau a unor boli care se vindecă doar cu medicamente și proceduri medicale foarte complicate. Dar nu-i nimic, ceaiul nostru de [cutare] previne și vindecă ba aia, ba aia. Și avem ceaiuri și capsule din toate plantele, pentru toate bolile. Bani să aibă clientul. Și dacă nu vreți ceai sau capsule că vă sună prea „băbești și retrograde”, atunci avem niște vitamine și minerale „demonstrate științific și online și din Germania”. Iar de aici mai departe până la pseudoterapii și pseudoștiință granița aproape dispare.

În barca exagerărilor despre suplimente stau mândri toți cei care neagă medicina modernă (și știința în general). Iar în criza COVID, asta s-a putut contabiliza în costuri imense pentru societate – nu doar în cel mai trist mod prin decese, ci și financiar și, mai complicat, prin destabilizarea resorturilor de autoritate în general. Pe principiul: „n-o să fac ce zice guvernul cu vaccinuri și măști și alte alea, că eu am luat extract de plante și minerale pă sistem imunitar cum a zis doamna aia doctor la emisiune, că zicea foarte bine”. Dar în aceeași barcă s-au urcat de ceva vreme și părți ale autorităților societății noastre. A făcut valuri până la nivel ministerial, inclusiv cu sprijin din partea Armatei, un lichid de băut care conține superoxid dismutază. N-a contat că superoxid dismutaza e o proteină și că odată ajunsă. în sistemul digestiv ea va fi digerată, tăiată în bucăți – deci în sângele pacientului n-are cum să ajungă ca să îi facă bine acolo (deși nu poți exclude nici un efect indirect prin flora bacteriană – însă unul nici el studiat clar până acum). Și chiar dacă ar ajunge în sânge, ar fi ea tolerată de către sistemul imunitar, ca proteină străină? La astfel de întrebări ar răspunde studii clinice – dar… același public care e pretențios la limita superioară cu testele clinice pentru vaccinuri nu e deloc pretențios cu lucrurile care „e pe bază de plante”. Pe de altă parte: dacă barca aceasta e exagerărilor există, dacă e plină inclusiv de oameni care vor să profite în detrimentul societății sau al țării, cineva poate întreba: n-ar trebui oare ca autoritățile, instituțiile de forță ale statului, să se urce și ele acolo ca să se asigure la nevoie că pot controla direcția?

Legendele și conspirațiile care înfloresc pe marginea suplimentelor și a produselor naturiste fac profund rău. Ele au fost exploatate pentru destabilizarea societăților democratice (adică, printre altele, a celor care acceptă libertatea cuvântului) – în special pe parcursul crizei COVID.Le vedem tot mai des infiltrate în instituții cheie ale statului. Ele au astfel implicații de siguranță națională. Ce facem atunci?

Răspunsurile plicticoase și fără impact imediat le știe da oricine – să se facă educație mai multă, să ia aminte conducătorii, să fie mai responsabili producătorii, să se facă o schimbare, o resetare etc. Comunitatea științifică să ia atitudine (uite de exemplu ca în acest manifest împotriva pseudoterapiilor propus la UBB). Pe termen mai scurt: ar fi oare utilă interzicerea reclamelor la suplimente, după același model ca la medicamente? Dacă n-am voie să fac reclamă la un medicament anti-cancer sau anti-diabet legitim, de ce aș avea voie să fac reclamă la un sirop „de plante” sau „de vitamine” despre care pretind (fără studii clinice reale) că vindecă sau previne cancerul ori diabetul?

Mediul științific tace și, mai rău, e adesea complice la această spirală toxică și iresponsabilă în care sunt de ceva vreme suplimentele și produsele naturiste. Găsim inclusiv în lucrări din reviste de specialitate, ca să nu mai vorbim de texte didactice, aceleași exagerări comode – care într-o lucrare științifică fac să crească importanța aparentă a rezultatelor. Am găsit un sirop de plante care în eprubetă ucide celule canceroase? Gata, e ok atunci să se vândă produsul la liber cu promisiunea că va face la fel nu doar în eprubete ci și în oameni. Nu contează că nu știm dacă funcționează în vreun organism animal, sau nu contează dacă a fost testat doar pe șoareci nu și pe oameni, nu contează că nu știm doza utilă, nu știm ce efecte secundare poate avea, nu știm cum ar interacționa cu tratamente legitime deja existente… La noi în lucrare arată bine să trântim cuvântul anticancer și atât.

Pentru cineva care gândește în termeni științifici strict aplicat pe ce sunt și cum funcționează suplimentele în organism, răspunsul poate fi ușor: da, reclamele acestea deșănțate ar trebui interzise. Răspunsul acesta e însă prea ușor – și poate incorect. Se poate argumenta că de fapt cea mai mare utilitate a suplimentelor și a produselor naturiste se vede nu în cazurile în care ele fac un pic de bine în măsură direct observabilă biochimic, ci în cazurile în care ele nu fac mare lucru.Citeste continuarea artiolului pe Contributors.ro

Etichete:

Distribuie articolul:

Share on facebook
Share on twitter
Share on pinterest
Articole similare
Articole populare

Newsletter

Rămai la curent cu cele mai importante știri ale momentului.