Cum ne încălzim la iarnă în situația în care se sistează gazele? Câteva posibile soluții

Desigur, acest articol se adresează locatarilor a mai puțin de jumătate din gospodăriile din România, cei suficient de norocoși pentru a beneficia, direct sau indirect, de avantajele utilizării energiei termice pe bază de combustibil gazos, adică posesorii de centrale termice individuale pe gaz sau clienții sistemelor centralizate de distribuție termică, unde agentul termic provine tot din arderea gazelor.

Centrala gaze apartamentFoto: Hotnews

Restul cetățenilor, care încă nu sunt conectați la o rețea de gaze naturale sau la un sistem centralizat de încălzire, au înțeles deja că statul nu dă doi bani pe situația în care se află și au învățat să se descurce pe cont propriu, folosind, în general, echipamente de încălzire pe combustibil solid.

Uniunea Europeană trebuie să găsească urgent soluții de substituire a gazelor rusești, pentru că investițiile viitoare în energia regenerabilă nu vor ține de cald la iarnă. În acest sens, oficialii europeni au pus pe masă 10 miliarde de euro pentru investiții în infrastructură și promit rezerve de gaze stocate care să umple aproape la maxim rezervoarele din țările membre, înainte de sezonul rece. România se zbate să demareze exploatările din Marea Neagră și speră să primească gaze pe un nou coridor Grecia-Bulgaria.

Dar ce facem în “worst-case scenario”? Pentru a nu genera panică, menționez faptul că populația (consumatorii casnici) vor avea prioritate la consumul de gaze, în cazul unor raționalizări, în detrimentul consumatorilor industriali.

Necesarul termic pentru încălzirea locuinței, exprimat în kilowați, este de minim 8-10 kw, în cazul apartamentelor mici, și poate ajunge până la peste 30-40 kw, în cazul caselor cu suprafețe mari. Un calcul simplu, nesofisticat, se poate face înmulțind volumul locuinței (suprafața x înălțimea medie) cu un necesar mediu de 40-50 wați pentru un metru cub, chiar mai puțin în cazul locuințelor cu o izolație performantă.

Echipamente electrice de producție energie termică

În cazul apartamentelor, soluțiile clasice utilizate de către locatari sunt caloriferele electrice și aparatele de aer condiționat cu funcție de pompă de căldură. Consumul acestora este situat de obicei la nivel de 1-2 kw pentru fiecare aparat. În situația puțin probabilă, dar posibilă, în care gazele naturale nu vor fi disponibile sau presiunea acestora va scădea drastic, majoritatea locatarilor vor băga în priză toate aceste echipamente. Ca și consecință, foarte multe condominii vor fi în beznă, deoarece este de așteptat ca rețelele electrice, în special cele de joasă tensiune, mai vechi, aflate în interiorul blocurilor, să cedeze la un consum simultan ridicat.

Centralele termice individuale electrice, disponibile cu caracteristici de putere între 4 și 10 kw pentru curentul monofazat, sunt pretabile în general pentru case, cu o verificare și reabilitare prealabilă a branșamentului “de la stâlp”, precum și realizarea unui circuit separat de la tabloul de siguranțe, destinat strict centralei electrice, realizat din conductor de grosime 6 mm. Chiar și respectând aceste specificații, pot exista probleme tehnice de compatibilitate cu cerințele pentru activarea garanției sau cu nivelul amperajului garantat de către distribuitorul de electricitate. Astfel, instalarea unei centrale termice electrice este practic imposibil de realizat într-un apartament, mai ales în cele mai vechi.

Însă marea problemă este costul de funcționare pe energie electrică. Dacă echipamentul folosit generează 1 kw termic din transformarea unui kw electric, factura va fi destul de piperată, la un nivel financiar dublu sau triplu raportat la consumul de gaze. Echipamentele electrice care au un coeficient de performanță semnificativ (de generare a minimum 2-3 kw termici pentru fiecare kilowat electric consumat), de tipul pompelor de căldură, au preț de achiziție de ordinul miilor de euro și, implicit, sunt inaccesibile pentru marea majoritate a consumatorilor casnici.

Sobe, șeminee, centrale termice pe combustibil solid

Singura variantă funcțională, ca alternativă la sistemul centralizat de încălzire sau la centrala individuală pe combustibil gazos, este un echipament de încălzire pe combustibil solid (peleți, brichete sau chiar lemne de foc). Marea majoritate a gospodăriilor din România, în special din zonele rurale sau mici urbane, folosesc aceste echipamente, de la clasicele sobe cu plită, până la preformantele termoșeminee sau centrale termice pe peleți.

Problema tehnică, în cazul acestor echipamente pe combustibil solid, este evacuarea gazelor arse prin intermediul unui horn, ceea ce, mai ales în cazul apartamentelor din marile orașe, este destul de dificil de rezolvat. Evident, vor exista voci critice în privința poluării aerului, însă aici analizăm un ipotetic caz de situație de urgență, în care presiunea la gaze este scăzută și probabilitatea ca rețeaua electrică suprasolicitată să cedeze este una însemnată. De asemenea, este necesară o admisie permanentă de aer proaspăt, necesar arderii. Astfel, o soluție pretabilă pentru apartament, care nu ar necesita un horn de dimensiuni standard, este un șemineu pe peleți cu generare de aer cald în locuință. Acest echipament va fi racordat permanent la două țevi care străpung peretele, pentru admisia de aer proaspăt în arzător, respectiv evacuarea forțată în exterior a gazelor arse, cu ajutorul ventilatorului încorporat.

În cazul caselor, soluția este mult mai simplă din punct de vedere tehnic, existența unui horn facilitând instalarea acestor echipamente pe combustibil solid. Atât peleții, brichetele, cât și lemnele de foc se pot achiziționa de pe piața liberă, în cazul acestora din urmă cota de TVA fiind una diminuată la nivelul de 5%. Un amănunt important este reprezentat de achiziția unui echipament de generare energie electrică de tip “backup”, adică un generator sau un ansamblu sursă UPS cu baterie auto, pentru a putea asigura pompei de circulației sau ventilatorului de evacuare gaze necesarul electric în cazul sistării furnizării de curent. Ventilatorul și pompa de circulație vor necesita o putere electrică minimă, de câteva sute de wați, generată pentru mai multe ore de către sursa de tip UPS, în cazul în care este sistată și livrarea de energie electrică.

Etichete:

Distribuie articolul:

Share on facebook
Share on twitter
Share on pinterest
Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articole populare

Newsletter

Rămai la curent cu cele mai importante știri ale momentului.