Klaus Iohannis: Pandemia și criza economică aferentă ne-au prins nepregătiți în planul finanțelor publice

Să ne amintim că, în anii de dinaintea pandemiei, România a avut un puternic parcurs prociclic, cu politici bazate pe consum și deficite bugetare, a declarat președintele Klaus Iohannis, la un eveniment organizat de ASE.

Klaus IohannisFoto: Presidency.ro

„Pandemia și criza economică aferentă ne-au prins nepregătiți în planul finanțelor publice, cu cel mai mare deficit din Uniune în 2019, parcurs care a favorizat apoi și creșterea rapidă a datoriei publice”, a spus el.

Asemenea politici, spune el, ne-au îndepărtat de obiective de țară strategice, precum aderarea la zona euro, iar în prezent fac și mai dificile ajustările necesare unei lupte eficiente împotriva inflației.

„Adâncirea în continuare a deficitelor de cont curent, pierderile de competitivitate pe fondul crizei prețurilor la energie, intensificarea drastică a inflației în ultimele luni, pentru a menționa doar câteva evoluții, necesită politici responsabile și reforme care să ofere reziliență economiei și să modernizeze România”, a mai afirmat el.

• Pe termen mediu și lung, schimbarea modelului de dezvoltare presupune ca investițiile să devină prioritatea zero. În 2022, alocările bugetare de aproape 7% din PIB pentru investiții indică o direcție fermă, care trebuie concretizată și menținută.

Alte declarații:

• Educația, financiară sau nu, este despre dezvoltarea de competențe, dar și despre valorificarea lecțiilor cu care ne-am confruntat.

• La un deceniu și jumătate de la aderarea la Uniunea Europeană, țara noastră este încă mult în urmă la incluziunea sau intermedierea financiară.

• De la momentul aderării europene, am beneficiat de o creștere economică remarcabilă, pornind de la un Produs Intern Brut de circa 100 de miliarde de euro în 2006, până la aproape 270 de miliarde de euro anul acesta, în ciuda celor două crize severe care au intervenit în această perioadă.

• Sectorul financiar-bancar, cu un rol cheie în mobilizarea resurselor pentru finanțare, a înregistrat și el o dezvoltare semnificativă. În acești 15 ani, creditul neguvernamental a crescut de aproape 4 ori, iar valoarea pieței bursiere este acum de 3 ori mai mare.

• Însă România continuă să aibă cea mai mică rată de intermedieri financiare în Uniunea Europeană. În prezent, sunt emise aproape 20 de milioane de carduri bancare, iar sectorul e-commerce a depășit 6 miliarde de euro. Dar încă ne aflăm mult sub media europeană a populației care face cumpărături online.

• Educația, financiară sau nu, este și despre lecții viitoare, despre cum ne raportăm la evoluțiile pe termen mediu și lung.

• Digitalizarea conduce accelerat către tehnologii inovatoare, care furnizează răspunsuri eficiente, cu un grad ridicat de integrare a serviciilor financiare în viața de zi cu zi a utilizatorilor.

• Apreciez eforturile făcute, inclusiv preocuparea Legislativului de a avea o zi simbolică a educației financiare. Cred însă că este loc de mai mult și de mai bine în privința inițiativelor și a proiectelor concrete și pragmatice.

• Ne-am propus, ca țară, să realizăm reforme și investiții de anvergură, care să genereze valoare adăugată, bunăstare și dezvoltare sustenabilă în timp.

• Calitatea politicilor economice, a legilor și a actului de guvernare trebuie să se sprijine pe o educație economică sănătoasă, care să genereze decizii și măsuri responsabile, prin care să revenim sustenabil în zona stabilității monetare și a echilibrelor macroeconomice.

• Organismele bancare și financiare, aflate zilnic în contact cu clienții lor, cu cetățenii, se pot implica și se implică și ele mai mult. Această interacțiune poate fi bine valorificată prin programe specifice de informare și dialog cu clienții, prin proiecte comune cu universitățile de profil.

Etichete:

Distribuie articolul:

Share on facebook
Share on twitter
Share on pinterest
Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articole populare

Newsletter

Rămai la curent cu cele mai importante știri ale momentului.