Land Lease sau cum SUA au ajutat Rusia să nu dispară

De zeci de ani propaganda sovietică, apoi rusă, a întipărit bine în mentalul colectiv rus ideea conform căreia în al doilea război mondial țara lor a jucat cel mai important rol în înfrângerea Germaniei. Fiecare 9 mai este serbat la Moscova prin festivități și parade militare, dar puțin, sau deloc se mai vorbește astăzi de substantialul ajutor economic primit din partea SUA. Acest lucru este rezultatul zecilor de ani de război rece.

Harta ajutorului acordat de SUA in cel de-al doilea razboi mondialFoto: Wikimedia Commons

Este până la urmă normal ca rușilor să le fie greu să recunoască că, fără ajutor american (dușmanul lor declarat, în perioada postbelică), poate nu ar fi putut să-i oprească pe germani.

Cum arată al doilea război mondial în istoriografia rusă

Al doilea război mondial este cunoscut în Rusia sub denumirea de Marele Război pentru Apărarea Patriei. Deși este un lucru bun ca un popor să-și amiteasca trecutul, și poate chiar să-l glorifice, în cazul de față avem de-a face cu o mistificare a faptelor dusă la extrem.

În primul rând, URSS a intrat în cel de-al doilea război mondial ca aliat al Germaniei naziste, cu care avea un Pact de Neagresiune, semnat în 1939. La două săptămâni după invadarea Poloniei de către germani, la 1 septembrie 1939, sovieticii vor ataca frontiera răsăriteană poloneză.

Ciudat mod de a intra într-un război denumit ulterior Marele Război pentru Apărarea Patriei!

Odată cu începerea operațiunii Barbarossa, la 22 iunie 1941, când germanii au trecut frontiera sovietică, alături de aliații lor, s-a putut vorbi, într-adevăr de un război de apărare. Vom încerca să descriem contextul în care se găsea, militar vorbind, URSS-ul în acel moment.

Trebuie spus că Armata Roșie nu era, nici pe departe pregătită pentru un război de amploare. În primul rând, calitatea corpului ofițerilor era una slabă, în urmă marii epurări pe care Stalin o făcuse începând cu 1937 în rândurile lor.

Astfel, după unele surse, aproximativ 70% din totalul ofițerilor superiori ai armatei sovietice au fost executați, sau în cel mai bun caz îndepărtați, fiind înlocuiți cu cadre inferioare, ca grad și pregătire.

În același timp, logistic vorbind, organizarea era un coșmar, trupele de la granița vestică fiind foarte greu de aprovizionat, Rusia fiind, în acel moment aproape o țară fără drumuri.

În același timp, istoricii au observat, pe bună dreptate, faptul că frontiera apuseană era apărată de o perdea subțire de trupe, marile unități fiind ținute în rezervă, la distanțe considerabile, totul la ordinul lui Stalin, care nu dorea să dea nici un motiv de război Germaniei.

De altfel, acesta era conștient de faptul că Rusia nu era pregătită de război, recenta aventură militară dezastruoasă a rușilor când au atacat Finlanda în 1939, fiind vie în memoria dictatorului sovietic.

Din punct de vedere al tehnicii de lupta și al echipamentului utilizat, Rusia era din nou în suferință. Unitățile de blindate erau echipate, în marea majoritate, cu ușoarele tancuri Bt-5, Bt-7 sau T-26. Acestea nu reprezentau o amenințare serioasă pentru Panzerele germane.

În primele luni ale operațiunii Barbarossa trupele germane au înaintat adânc pe teritoriul rusesc, pierderile Armatei Roșii, în oameni și materiale, fiind colosale.

Lend Lease sau ajutorul venit la timpul potrivit

La începutul lunii martie 1941, președintele american FD Roosvelt semnează Lend Lease, legea prin care SUA acordă ajutor economic Marii Britanii și Chinei. Ulterior, efectele acestui act se vor întinde și asupra URSS, spre sfârșitul aceluiași an. Această lege venea în urma doctrinei de nonintervenție, pe care SUA o adoptase în perioada interbelică.

Țara care a beneficiat cel mai mult de ajutor economic a fost Marea Britanie, URSS fiind a treia pe lista consistenței sumelor primite, cu un total de aproape 11 miliarde de dolari, la acea vreme.

Pentru Rusia, ajutorul a fost unul esențial, mai ales în ceea ce înseamnă logistica. Astfel, peste 90% din căile ferate costruite de sovietici în anii celui de-al doilea război mondial au fost făcute cu sprijin american. Totodată, un număr imens de vehicule, articole de îmbrăcăminte, rații de mâncare, echipamente telefonice au fost furnizate de către americani URSS-ului.

Importanța ajutorului dat de americani rușilor poate fi sesizată și din faptul că însuși Iosif Stalin va recunoaște, în mod deschis, în 1943, în cadrul conferinței de la Teheran semnificația sa.

De asemenea, mulți istorici afirmă cu tărie că fără acest sprijin american, colosul sovietic s-ar fi prăbușit în perioada critică de la începutul operațiunii Barbarossa.

Nu trebuie uitat faptul că trupele germane ajunseseră, în decembrie 1941, la periferia Moscovei. Este un lucru deja cunoscut că dacă operațiunea Typhoon, care avea ca obiectiv ocuparea capitalei sovietice, ar fi fost un succes, sunt șanse ca pentru Armata Roșie lovitura să se fi dovedit fatală. Numai o infuzie puternică de trupe proapete, bine echipate pentru condițiile de iarnă au făcut ca acest lucru să nu se întâmple.

Practic, oprirea germanilor la periferia Moscovei în iarna anului 1941 a fost un moment crucial, de o importantă similară cu bătălia de la Stalingrad, dar mult înaintea acesteia, cronologic vorbind.

Principalul avantaj pe care Armata Roșie îl avea era imensul rezervor uman. Din păcate, ca și astăzi de altfel, nici atunci conducătorii ruși ai vremii nu puneau preț pe viața umană, în acest mod putându-se explica imensele pierderi suferite.

Edificatoare pentru ilustrarea acestei stări de lucruri este afirmația generalului român Sănătescu, la acea vreme comandant al Corpului 4 Armata Român, pe frontul de est: „ Rușii luptă cu oameni, nu cu echipament sau materiale!”.

Odată cu finalul celui de-al doilea război mondial, propaganda sovietică a început, în cel mai clasic stil propriu, o campanie de minimalizare a importanței ajutorului economic acordat de SUA. Nu s-a putut merge până la negarea lui completă, pentru că faptele erau totuși clare.

Pe de altă parte, cifrele din arhive au fost modificate, nu în sensul scăderii ajutorului american, ci al producției sovietice din acei ani. Practic, se dorea abordarea unui discurs care să nu nege faptr1ul că americanii au ajutat, dar, în comparație cu „miraculoasa mobilizare a muncitorului sovietic, care și-a triplat producția”, sprijinul economic primit să fie unul insignifiant.

Referințe:

-Lauren Monsen, America sent gear to the USSR to help win World War II – ShareAmerica, 2020.

– David Glantz, Soviet Military Deception in the Second World War, 1989

– Jurnalul generalului Sanatescu, 1993

– Lend-Lease Act, 1941. OurDocuments.gov

Etichete:

Distribuie articolul:

Share on facebook
Share on twitter
Share on pinterest
Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articole populare

Newsletter

Rămai la curent cu cele mai importante știri ale momentului.