Radiografia economiei în ultimii 30 de ani: inflație de peste 250% și recuperare spectaculoasă a decalajelor

Flashback: suntem în 1992, iar România se află în al doilea an de democrație. Urmele comunismului sunt gravate în mentalul colectiv, iar economia se clatină, nefiind pregătită pentru capitalism. Este o perioadă de încercări, de începuturi pentru mediul de afaceri din România. Cum nevoile sunt neacoperite, majoritatea business-urilor sunt cele de comerț cu amănuntul. Tarabele și buticurile vs. mastodonții industriali și companiile mamut care încă aparțineau de stat. Încercăm să învățăm business din mers, iar statul român să deprindă primii pași despre ce înseamnă democrația și economia concurențială.

Radiografia economiei în ultimii 30 de aniFoto: freepik.com

Sumar:

  • în 1992 România risca să intre în incapacitate de plată, rezerva valutară fiind la un moment dat de doar 80 de milioane de dolari;
  • recorduri ale inflației în România, cu un vârf de peste 250% în 1993;
  • în 1995 doar 13% din economie era privată;
  • 1992 – anul în care EY întră în România;
  • abia în 2003 se atinge valoarea PIB-ului din 1989;
  • în valori absolute, PIB-ul a crescut de mai bine de 6 ori în primii 30 de ani de democrație;
  • PIB-ul pe cap de locuitor al României a crescut de la un nivel de 28% raportat la economii avansate până la 58,6% în 2020;
  • aproximativ 7.000 de firme înregistrate în 1990 și 100.000 în 2021;
  • EY Entrepreneur Of the Year” – oferă antreprenorilor locali șansa să intre în singurul program internațional care recunoaște performanța antreprenorială.

Deceniul de tranziție, un fel de ev mediu întunecat al economiei

Anii ’90 au fost marcați de marile privatizări, de mișcările sociale ale diferitelor clase muncitoare care nu își mai regăseau rostul într-o economie de tranziție, falimentele cu cântec ale unor bănci sau inflația care atinsese cote record în unii ani.

Acel prim deceniu de democrație a început și s-a încheiat cu câte o criză financiară (’90 – ’92 și ’97 – ’99). Spre deosebire de țara noastră, alte țări din fostul bloc comunist, precum Polonia, Ungaria sau Cehia, au obținut, în primii 10 ani de tranziție, creșteri economice substanțiale. Ungaria avea un PIB dublu față de noi, iar Polonia avea un PIB cu 150% mai mare. România a fost țara care a cunoscut o prăbușire a economiei în primul deceniu de tranziție. Cauzele au fost multiple, însă nu le vom dezvolta în acest articol.

Până și Bulgaria, vecinii cu care mereu ne disputăm ultimele locuri în clasamente , a reușit o creștere de 14% a PIB-ului în primul deceniu.

Ca să înțelegem mai bine contextul acelor ani, în 1992 România risca să intre în incapacitate de plată, rezerva valutară fiind la un moment dat de doar 80 de milioane de dolari. Anii ’90 au marcat și recorduri ale inflației în România, cu un vârf de peste 250% în 1993.

„Inflația din anii ’90 a fost un fenomen necunoscut cel puțin unei generații. De aceea în perioada post-comunistă a fost foarte greu de înțeles cum este posibil ca banii să își piardă valoarea într-un timp scurt. Am aflat și am învățat că există reguli speciale de contabilitate pentru inflație și toți antreprenorii s-au confruntat cu efectele unei inflații ridicate – profituri pe hârtie, dar, în realitate, pierderi. Practic, orice idee de economisire era compromisă din cauza deteriorării economiilor, mai ales în condițiile unei dobânzi real negative, fenomen dublat și de devalorizarea continuă a monedei naționale, ceea ce, paradoxal, a permis indexarea permanentă a prețurilor, întrucât ele erau calculate în funcție de cursul valutar”, a declarat Alex Milcev, Liderul departamentului de Asistenţă Fiscală şi Juridică, EY România

Un raport OECD, indica faptul că în 1995 doar 13% din economie era privată, în timp ce Cehia era la 81%, Ungaria la 75%, iar Polonia era la 32%. România reușise să atragă circa 1,5 miliarde de dolari investiții străine, însemnând 72 de dolari pe cap de locuitor. În perspectivă, Ungaria avea 971 de dolari pe cap de locuitor, Cehia – 543 de dolari, iar Polonia 155 de dolari.

Lumina de la capătul tunelului – în 2003 se atinge valoarea PIB-ului din 1989

Economia românească a început noul mileniu pe o revenire, modestă, dar eram pe plus. Abia în 2003 am atins nivelul PIB-ului din 1989, cu 11 ani mai târziu decât Cehia, Ungaria sau Polonia și cu 6 ani în urma Bulgariei.

Dar umbrele crizelor financiare planează asupra populației. Iar, cum se ştie, crizele financiare sunt ciclice. Astfel că, în 2008, apare tsunamiul crizei globale și în România. Mai mult, în țara noastră, bula imobiliară crescuse foarte mult, aștepând acul care să spargă balonul.

„Criza din 2008 ne-a învățat că ‘cash is king’ și că și un credit ‘abundent’ poate seca uluitor de repede. Tot atunci am învățat prin propria experienta și despre rolul statului în economie și necesitatea intervențiilor masive a instituțiilor specializate ale statului în momentele critice și despre limitele mecanismului de autoreglare a pieței scăpate de sub control” – Alex Milcev.

Înainte de 2008 a fost o perioadă în care a fost favorizată creditarea în valută pentru că avea dobânzi mai mici, iar cursul se aprecia. În România se dezvolta bula imobiliară alimentată de condițiile avantajoase de creditare. Din creşterea economică de 6,3 % în 2007 construcţiile au avut o contribuţie de 2.4%, în timp ce industria a avut doar 1.2%. Era perioada în care prețurile locuințelor se dublau de la un an la altul.

În această perioadă, PIB-ul ajunge la aproape 140 de miliarde, cu peste 50% mai mult decât nivelul ţintit de guvernanții perioadei, iar deficitul comercial în 2007 și 2008 se cifrează la circa 18 de miliarde de euro.

„Am văzut și partea neagră (the dark side) a globalizării – criza sub-prime izbucnită în Statele Unite ale Americii ne-a lovit și pe noi, chiar dacă nu am avut nicio legătură cu fenomenul. Cumva, am învățat multe în ultimii 30 de ani și sperăm că lecțiile învățate ne vor ajuta să trecem cu bine și peste provocările viitoare, fie ele similare cu cele trecute, fie cu totul noi, precum războiul din Ucraina”, mai afirmă Alex Milcev.

Între creșterile economice, bulele imobiliare, crizele financiare și majorarea PIB-ului, anii 2000 au marcat și două evenimente majore, care au schimbat în bine istoria țării noastre și trebuie să fie reamintite: intrarea în blocul NATO în 2004 și aderarea la Uniunea Europeană în ianuarie 2007.

Renașterea din propria cenușă – cifrele vorbesc

Chiar dacă România avut un start mai lent, dezechilibrat față de alte țări din regiune, am reușit în cele din urmă să recuperăm un pic din decalaj. Sigur, mulți vor spune că suntem la ani lumină față de vest, dar repet, să nu uităm de unde am plecat și unde am ajuns.

Să discutăm despre cifre. Așadar, în ultimele două decenii, PIB-ul pe cap de locuitor al României a crescut de la un nivel de 28% raportat la economii avansate până la 58,6% în 2020. Această creștere de aproximativ 30 de puncte procentuale plasează România pe locul cinci în lume în clasamentul celor mai performante economii în perioada 2000-2020, depășind majoritatea țărilor din regiune. (sursa aici).

În valori absolute, PIB-ul a crescut de mai bine de 6 ori în primii 30 de ani de democrație – sursa aici.

În 2020, România a intrat oficial „în rândul bogaților” și a fost inclusă de Banca Mondială în categoria High Income Economies (pe baza datelor din 2019, sursa aici). E vorba de grupul țărilor cu peste 12.536$ VNB/cap (metoda Atlas, VNB=venit național brut, adică veniturile realizate de persoanele sau de firmele naționale). În 2020, România a avut un VNB/capita de $12.570, față de $1.250, în 1992 – sursa aici.

„România rămâne o piață atractivă pentru investitorii străini și români. Aceasta și pentru că își păstrează avantajele din punct de vedere al resurselor umane, a dimensiunii pieței de desfacere, a poziției geostrategice și, nu în ultimul rând, un element foarte important, calitatea de membru al NATO și UE.” – Alex Milcev, Liderul departamentului de Asistenţă Fiscală şi Juridică, EY România.

Perspective de viitor

L-am întrebat pe Alex Milcev, Liderul departamentului de Asistenţă Fiscală şi Juridică, EY România, cum vede el situația economică imediată din România și ce urmează pe termen mediu și lung:

„Inflația este o preocupare imediată și foarte clară. Aici, intervenția statului este crucială, în stabilizarea ei cât mai rapidă. Pe de altă parte, însă, există multe fenomene care au provocat creșterile de prețuri, în special creșterile de tarife la energie, care nu au dispărut, fapt care adaugă o presiune suplimentară asupra bugetelor. Sunt necesare atât adaptarea la noua realitate, cât și un impuls și mai mare al politicilor Green Deal, pentru obținerea cât mai rapidă și mai sustenabilă a independenței energetice.

Așa cum am văzut, instituțiile financiare internaționale (Banca Mondială) preconizează o decelerare a creșterii economice, neexcluzând cu totul nici o recesiune tehnică, în funcție de cum se va desfășura pe viitor războiul din Ucraina. Dar, pe viitor, toate organismele financiare vorbesc despre o creștere economică susținută.

Unul din macrotrendurile neasteptate pe care începem să-l vedem e dat de retragerea masivă a investițiilor din zona Rusia, Ucraina, Belarus și întrebarea strategică este ce putem face, ca stat, pentru a reuși să atragem cât mai multe din aceste investiții în România”.

EY: 30 de ani alături de România

Totuși, să vedem imaginea de anasamblu. Până la urmă cifrele vorbesc de la sine, iar acesti 30 de ani de tranziție și maturizare a economiei românești au adus România pe un trend pozitiv, pe o dezvoltare vizibilă a mediului de afaceri și o îmbunătățire, în general, a nivelului de trai al populației.

Acest articol marchează și cei 30 de ani de implicare activă a EY în dezvoltarea României. Și așa cum spuneam, cifrele vorbesc de la sine. Între anul 1992, când EY se lansa în România, și anul 2022, economia țării a crescut de peste 9 ori în valoarea absolută a PIB-ului, o evoluție de la 25 miliarde USD în 1992, la aproape 250 miliarde de USD în 2021. Numărul de companii noi înregistrate anual a crescut de aproape 14 ori în cele trei decenii, de la aproximativ 7.000 de firme înregistrate în 1990, la peste 100.000 în 2021.

În cei 30 de ani, EY a avut o contribuţie activă la construcția ecosistemului economic și social local, sprijinind trecerea la o economie de piață funcţională și conectând România la trendurile de business globale.

Printre proiectele reper prin care EY România a contribuit la progresul României în toți acești ani se numără restructurarea sistemului comun de TVA, armonizarea regulilor în privința accizelor și taxelor vamale sau crearea practicii de prețuri de transfer, pe care Departamentul de Asistență Fiscală și Juridică din cadrul EY a lansat-o în anul 2003, cu mult timp înainte de reglementarea prețurilor de transfer din 2008, anticipând nevoile pieței.

În această perioadă, echipe ale EY participă la proiectul privind Fișierul Standard de Control Fiscal (SAF-T), cel mai mare proiect de digitalizare al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) care, alături de celelalte proiecte de digitalizare a ANAF (cum ar fi RO E-factura și RO E-transport) vor genera o schimbare de paradigmă în relația ANAF-contribuabil.

EY România a contribuit la transformarea entităților de stat prin privatizarea Dacia și cumpărarea de către Renault, achiziția Electrica Muntenia Sud, Banat și Dobrogea de către Enel şi a Distrigaz Nord de către E.ON, tranzacții de anvergură care au adus beneficii economice semnificative pentru România.

EY Entrepreneur Of the Year

Pe măsură ce economia a înregistrat procente de creştere din ce în ce mai solide, EY a sprijinit progresul antreprenoriatului în România. În 2014, lansa în premieră în România, competiția internațională anuală „EY Entrepreneur Of the Year”, oferind antreprenorilor locali șansa să intre în singurul program internațional care recunoaște performanța antreprenorială. Peste 200 de antreprenori au fost deja implicați în competiție.

Acest articol face parte din seria EY: 30 pentru România, care marchează aniversarea a 30 de ani de activitate a companiei în România.

Etichete:

Distribuie articolul:

Share on facebook
Share on twitter
Share on pinterest
Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articole populare

Newsletter

Rămai la curent cu cele mai importante știri ale momentului.