Războiul din Ucraina, multipolaritatea și reechilibrarea situației geopolitice de cealaltă parte a mapamondului: regiunea Indo-Pacific

[…]Schimbând puțin ordinea ideilor care formează matricea geopolitică a războiului din Ucraina observăm că agresiunea Moscovei poate fi doar aparent expresia vizibilă a unui conflict geopolitic între Washington, liderul indiscutabil al Alianței Atlantice, și Kremlin. Se încearcă, de fapt, o lovitură împotriva sistemului de putere unipolar. Deocamdată în Europa. Totuși, inițiativele politico-diplomatice ale NATO și UE, inclusiv ansamblul de sancțiuni, ne arată un tablou complex în care cele două structuri – europeană și euro-atlantică – demonstrează o capacitate crescută de unitate, coeziune și solidaritate cu poporul ucrainian dar fără posibilități reale de acțiune directă. Acest aspect reprezintă subiectul multor analize din partea observatorilor politici și militari și nu doresc să-l comentez însă nu pot să nu observ faptul că în paralel, în alte părți ale lumii au loc evenimente care prefigurează – nu doar pentru perioada care va urma războiului din Ucraina ci și pe termen mediu – unele elemente care vor sta la baza restructurării noii ordini internaționale în sensul creării premiselor unei multipolarități reale, proces început mult înainte de actualul conflict dar cu o continuare accelerată după acesta. Scriam în urmă cu câteva luni despre transferul spre est, în regiunea Indo-Pacific, al sistemului de interese majore ale Statelor Unite în contextul evoluțiilor înregistrate în ultimii ani în spațiul menționat. Asistăm, în același context, la o nouă generație de interese ale Washingtonului care reflectă evoluțiile înregistrate în deceniul din urmă în spațiul Indo-Pacific, caracterizate în principal, prin consolidarea prezenței militare și economice a Chinei într-un areal controlat vreme de mai bine de 20 de ani, din 1955 până în 1977, de o alianță anti-comunistă, similară NATO (Southeast Asia Treaty Organization, SEATO) din care, pe lângă Statele Unite, Marea Britanie și Franța, făceau parte unele dintre statele pe care Washingtonul încearcă să le grupeze în structuri care să limiteze actualmente extinderea puterii Beijingului : AUKUS și QUAD. Cantonarea unei părți importante a energiei americane – politică, diplomatică și chiar militară – în Europa, în contextul războiului din Ucraina, înfluențează în mod negativ capacitatea de a acționa în sensul contracarării acțiunilor Beijingului în regiunea menționată mai sus a căror continuitate le conferă o eficiență sporită. Statele Unite, chiar secondate de UE, nu pot duce la bun sfârșit două conflicte geopolitice din care unul, cel din Ucraina, poate lăsa urme adânci în arhitectura de securitate a Europei pentru ani de zile de-acum încolo.

George MilosanFoto: Arhiva personala

În ultima vreme, în paralel cu evoluția conflictului armat din Ucraina, continuă seria evenimentelor politico-diplomatice din Asia de sud-est în măsură să erodeze rolul Washingtonului în regiune ținând cont și de retragerea din Afganistan, din 2021, care a afectat imaginea Occidentului contribuind la creșterea factorilor de risc într-o regiune și așa puțin stabilă.

La 25 martie ac., ministrul chinez de externe, Wang Y, a efectuat o vizită de lucru la New Delhi și s-a întâlnit cu omologul său indian S. Jaishankar. Este vorba de prima întâlnire sino-indiană la acest nivel după conflictul de frontieră din 2020. Wang Y tocmai participase la reuniunea Organizației Islamice de Cooperare de la Islammabad și avusese, cu o zi înainte, o întâlnire la Kabul cu lideri ai talibanilor. Despre vizita în subconinentul indian s-a vorbit mai puțin în presa europeană însă unii diplomați și observatori politici occidentali evidențiază faptul că poziția Indiei în contextul agresiunii ruse din Ucraina a condus la o relaxare a retoricii Beijingului față de New Delhi. Deschiderea Chinei spre o evoluție constructivă a raporturilor bilaterale a surprins întrucâtva și pe interlocutorul indian al lui Wang Y mai ales că acesta din urmă a subliniat necesitatea uni dialog eficient pe tema diferendului de frontieră care și-a pus amprenta vreme de zeci de ani asupra relațiilor dintre două țări cu o populație totală, cum a subliniat diplomatul chinez, de 2,8 miliarde de locuitori. Această realitate demografică și nu numai trebuie luată în seamă atunci când se pune problema stabilizării regiunii Indo-Pacific.

Consolidarea procesului de comunicare între cele două guverne, renunțarea definitivă la utilizarea forței în relațiile bilaterale și promovarea unei lumi multipolare au constituit, de asemenea, subiecte abordate de cei doi șefi ai diplomațiilor de la Beijing și New Delhi. Dialogul pe tema legată de multipolaritate a prilejuit și o trecere în revistă a ansamblului de probleme și eventuale consecințe ale războiului din Ucraina în plan geopolitic și influența acestuia asupra arhitecturii de securitate la nivel intrernațional. Chiar dacă detaliile privind acest subiect au rămas confidențiale, faptul în sine evidențiază modul în care dezechilibrul creat într-o parte a lumii ar putea conduce la o reașezare – a se citi ,, un nou echilibru’’ – într-o zonă situată la o jumătate de mapamond distanță.Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro

Etichete:

Distribuie articolul:

Share on facebook
Share on twitter
Share on pinterest
Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articole populare

Newsletter

Rămai la curent cu cele mai importante știri ale momentului.