Risipa alimentară în 2022: Interviu cu Mircea Ilie, Sustainability Leader la IKEA România

La un moment dat în viață, cu toții am aruncat la gunoi mâncare din frigider. Fie că era un borcan vechi și expirat de sos de roșii, fie că erau resturi de mâncare, cu toții, indivizi, companii sau producători, contribuim la ceea ce generic numim risipă alimentară.

Risipa alimentară în 2022: Interviu cu Mircea Ilie, Sustainability Leader la IKEA RomâniaFoto: IKEA

Despre acest fenomen am stat de vorbă în urma unei vizite la Grădina Biodiversității din magazinul IKEA Pallady cu Mircea Ilie, care de 10 ani este liderul de sustenabilitate al companiei și care ne-a povestit care este strategia privind gestionarea risipei atunci când vorbim de mâncare, unde se încheie ciclul alimentelor risipite și ce putem face noi, la nivel individual, dar și colectiv, pentru a reduce risipa.

Retailer-ul suedez este cunoscut pentru produsele sale de mobilier, dar și pentru atmosfera primitoare, familială, a restaurantelor din interiorul magazinelor IKEA și pentru preparatele delicioase servite acolo. Prezente în magazinele din întreaga lume, restaurantele fac parte din conceptul și filosofia IKEA de a susține un stil de viață în care alternativele alimentare sănătoase sunt variate și accesibile pentru cât mai mulți oameni, iar impactul asupra mediului este cât mai redus. Pentru aceasta, IKEA a hotărât ca până în 2025, 50% dintre felurile de mâncare servite în restaurantele sale să fie pe bază de plante.

IKEA a deschis prima cantină cu autoservire în 1958, și de atunci nu a mai privit înapoi, pentru că restaurantele nu sunt altceva decât o altă modalitate de a transfera valorile după care se ghidează IKEA în relația cu clienții și angajații.

1. Îți mulțumim pentru că ai acceptat acest interviu, Mircea, și pentru că foarte mulți cititori sunt curioși am să te rog să ne spui cum se face că unul dintre cei mai cunoscuți producători de mobilă din lume deține și unul dintre cele mai mari lanțuri de restaurante?

Totul a pornit simplu, dintr-un gest de ospitalitate. Se spune că atunci când Ingvar Kamprad a deschis porțile primului său showroom de mobilă din Älmhult, în anul 1953, el a vrut să ofere vizitatorilor cafea și biscuiți. Și acest gest s-a transformat într-un succes imens! Spiritul poate fi regăsit și acum în orice restaurant IKEA pentru că ne dorim ca toți clienții noștri să se simtă bine și bine-veniți în magazinele noastre, să se simtă ca acasă. Iar acasă avem, printre foarte multe alte lucruri, o bucătărie și mâncare.

Astăzi, IKEA deține unul dintre cele mai mari lanțuri de restaurante, dar și concepte proprii cum sunt Bistroul și Magazinul de Delicatese Suedeze, de unde clienții pot cumpăra diferite produse pe care să le ia acasă. Aici, în Pallady, de exemplu, restaurantul are peste 500 de locuri, ceea ce face din noi unul dintre cele mai mari restaurante din București. În meniul IKEA avem tot mai multe alternative vegetariene şi vegane, care au gustul și consistența similare cu cele ale produselor din carne, însă cu o amprentă de carbon de doar 4% din a celor tradiționale. De exemplu, chifteluțele sau renumiții hotdog.

Această reîntoarcere către alimentele vegetariene şi vegane reprezintă un aspect important pentru noi, o companie care își asumă responsabilitatea pentru viitorul planetei și al oamenilor. Aceeași filosofie ne ghidează în toate acțiunile care au legătură cu reducerea risipei alimentare din restaurante, creșterea animalelor în mod responsabil și practicarea sustenabilă a agriculturii.

2. Pentru că ai menționat practici sustenabile, ce înseamnă pentru IKEA risipa alimentară?

Când vine vorba de planeta noastră, de schimbările vizibile în toate domeniile, de viitorul oamenilor, este clar că reducerea risipei alimentare trebuie să fie o prioritate. Din fericire, dacă acționăm rapid și împreună, încă putem reduce acest fenomen. Cifrele de acum sunt un semnal clar de alarmă: o treime din mâncarea produsă anual este irosită sau risipită din cauza achizițiilor în exces, a alterării mâncării sau a producției în surplus.

Fiind conștienți de impactul pe care îl are educația în prevenirea risipei alimentare, la IKEA dezvoltăm în mod constant proiecte în acest sens: de la campanii derulate în magazine sau online cu informații legate de produse, până la sfaturi de folosire sustenabilă a recipientelor în care oamenii își depozitează mâncarea.

Un exemplu pe care îmi doresc să îl împărtășesc cu voi este faptul că la IKEA avem o carte de rețete bazate pe resturile de mâncare care rămân în bucătărie. Cuprinde o gamă variată de feluri de mâncare, dar elementul pe care îl au toate în comun este angajamentul de a promova practici sustenabile, fie că vorbim despre folosirea unei coji de banane într-o rețetă de prăjitură cu ciocolată, sau de folosirea cojilor de porumb într-o rețetă cu pui cremos cu mămăligă.

3. Înțeleg preocupările legate de sustenabilitate, însă cât de mult, și în ce fel, contează această schimbare de mentalitate pe termen lung?

Reducerea și prevenirea risipei alimentare reprezintă două procese complexe, care necesită timp pentru a fi puse în practică și unde trebuie să ții cont de mulți factori. De exemplu, la IKEA, stabilim stocurile pentru restaurante în funcție de cererea pe care o anticipăm, luând în considerare anumite tipare de consum. De asemenea, așa cum menționam anterior, încercăm să maximizăm cât de mult posibil folosirea alimentelor. Stocarea lor corectă, conform standardelor necesare calității de consum, este un alt aspect pe care îl tratăm cu responsabilitate.

Derulăm periodic campanii de conștientizare, atât pentru colegii, cât și pentru clienții noștri, învățându-i și sprijinindu-i să facă alegeri mai bune, care să reducă risipa. Totodată am adoptat soluții specifice în fluxul de operațiuni. De exemplu, Food Waste Watcher, un program bazat pe inteligență artificială, prin care colegii noștri pot cântări și înregistra mâncarea aruncată în fiecare zi. Reușim astfel să obținem o imagine mai clară asupra momentelor și motivelor pentru care mâncarea se aruncă. Colegii noștri folosesc aceste informații pentru a identifica apoi moduri prin care putem preveni risipa alimentară, cum ar fi o planificare mai eficientă a meselor.

Pe de altă parte, un aspect esențial este dozarea corectă a cantităților de mâncare pe care o gătim. Să luăm exemplul legendarelor noastre chifteluțe. De multe ori, clienții nu terminau porția de 12 chifteluțe, iar surplusul devenea deșeu alimentar. Astfel, am luat decizia să reducem numărul din meniul clasic de la 12 la 8, iar cei care vor mai multe le pot adăuga fără a mai comanda un meniu întreg.

Sunt exemple clare care arată că doar cu o „simplă” schimbare de mentalitate și de practică cotidiană putem rescrie povestea.

4. Cum ați îmbunătățit la IKEA sistemul de separare a deșeurilor alimentare și cum ați închis cercul acestora?

Separarea eficientă și organizarea resturilor sunt esențiale pentru a evita risipa cât mai mult posibil și pentru a minimiza efectele ei. Sunt și situații inevitabile în care anumite cantități de mâncare ajung deșeuri. Pentru acestea încercăm tot timpul să găsim soluții practice și prietenoase cu mediul.

Într-un proiect pilot demarat în 2020, în magazinul IKEA Pallady, folosim un aparat care transformă deșeurile organice în compost (fertilizator), o măsură care contribuie la atingerea obiectivului de nu a trimite niciun deșeu alimentar la groapa de gunoi. Și pentru ca cercul să fie închis, folosim compostul ca îngrășământ pentru grădina noastră de biodiversitate din magazinul Pallady.

Prin compostarea deșeurilor și cu ajutorul tehnologiei reducem efectele negative asupra planetei cât putem de mult. Ne-ar ajuta să existe mai multă claritate din punct de vedere legislativ asupra compostului ca produs final al procesului de compostare, întrucât, legal, acesta rămâne un fel de deșeu și nu este tratat ca o resursă, cum se impune dacă ne dorim să aderăm la principiile economiei circulare.

5. Care sunt cele mai recente realizări în ceea ce privește parteneriatele privind risipa alimentară?

Când ne referim la parteneriate, punem accent pe importanța fiecăruia dintre noi în procesul de reducere a risipei alimentare. Contribuim cu succes la dezvoltarea unei gândiri orientate spre sustenabilitate și circularitate printr-o comunicare directă, clară și eficientă, atât cu clienții, dar și cu furnizorii cu care lucrăm. Avem de exemplu parteneriate prin care donăm produse alimentare către categoriile vulnerabile din centrele sociale.

Suntem membri ai Coaliției pentru Economie Circulară, forum național care aduce împreună mediul de afaceri, mediul asociativ și cel academic pentru a accelera tranziția economiei românești către un model de economie circulară.

Un alt exemplu este parteneriatul pe care îl avem la nivel global cu aplicația Too Good To Go, un model pe care ne dorim să îl replicăm și în România. Experința ne-a arătat că prin colaborarea cu parteneri locali, contribuția la reducerea risipei alimentare este semnificativă.

6. Care este mesajul cel mai important legat de risipa alimentară pe care ați dori să-l audă și să îl înțeleagă toată lumea?

Schimbarea începe cu fiecare dintre noi. Și fiecare acțiune poate contribui la un viitor mai bun. Trebuie să fim conștienți și să acționăm, pentru că risipa alimentară este o problemă majoră pentru lumea noastră modernă. Prevenirea ei și transformarea resturilor în resurse reprezintă o măsură importantă de protecție a mediului, cu multe efecte pozitive pe termen lung și în întreaga societate.

Însă împreună putem face și mai mult. Și cred că acesta este cel mai important lucru în momentul de față – să dezvoltăm parteneriate puternice, să comunicăm bine unii cu ceilalți – indivizi, autorități, companii, și să facem schimbarea împreună.

Articol susținut de IKEA

Etichete:

Distribuie articolul:

Share on facebook
Share on twitter
Share on pinterest
Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articole populare

Newsletter

Rămai la curent cu cele mai importante știri ale momentului.