Secetă fără precedent în județul Timiș / Aproape 90.000 de hectare din 19 județe sunt afectate de lipsa apei

Suprafaţa totală afectată de secetă este de 89.605 ha, conform datelor comunicate până la această dată de 19 judeţe, informează Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Zona agricolă a judeţului Timiş o să fie declarată zonă calamitată, după ce culturile de porumb au fost compromise de secetă. În aceeaşi situaţie vor fi floarea soarelui şi soia, a declarat vineri, Gabriel Ilaş, inspector de specialitate în cadrul Direcţiei Agricole, pentru Agerpres.

Secetă în RomâniaFoto: Dreamstime.com

De asemenea, producţia de lapte a început să scadă, ca urmare a faptului că ovinele şi bovinele nu mai au iarbă de păşunat.

Seceta este fără precedent, iar fermierii spun că pământul nu mai are umezeală până la un metru adâncime.

  • ”Presupunem că se va declara zonă calamitată din cauza secetei, pentru că porumbul, cel puţin, arată jalnic, în sensul că, chiar dacă din afară lanul se vede frumos, în picioare, verde, înalt, de jos începe să se usuce, iar ştiuletele are în interior 10-15 până la 50 de boabe. Nu a polenizat.

  • Ştiuleţii vor fi goi de boabe, producţiile vor fi slabe, iar fermierii spun că vor toca planta; dacă vor scoate producţii de 1.000 de kilograme la hectar, vor fi fericiţi. Nu mai vorbim de lanurile joase, care nici nu au mai apucat să se dezvolte ştiuletele. Lanurile respective nu mai au nicio şansă, iar cele care au apucat să vegeteze, nu au mai apucat polenizarea”, a spus Gabriel Ilaş.

Potrivit specialistului agricol, floarea soarelui arată, încă, bine dar nu se ştie cât va mai rezista secetei prelungite.

  • ”La soia, probabil că se va repeta situaţia de la porumb, este faza de înflorit, talia plantei este bună, dar nu ştim cum se va umple păstaia de boabe. Ploi se anunţă abia după 10 august, până atunci, aproape niciun strop de ploaie. În plus, este stresul termic, cu temperaturi de 40 de grade, pământul este uscat în adâncime până la un metru, în funcţie de tipul de sol. Pe partea de frontieră, de la Jimbolia spre sud, solurile negre mai păstrează ceva umezeală, dar la solurile uşoare, cernoziomurile şi cele nisipoase, spre nord, spre râul Mureş, este jale.

  • Se pare că şi viţa de vie va suferi, pentru că seceta nu ajută la formarea bobului, deşi în anii secetoşi se acumulează mai mult zahăr în bob. Animalele suferă, păşunile sunt complet arse, nu mai au iarbă umedă. Rumegătoarele mănâncă celuloză, iarba uscată şi folosesc din ea ca să reziste. Producţia de lapte la ovine şi bovine a început să scadă, pentru că nu mai este suculenţa din iarbă”, a mai afirmat Gabriel Ilaş.

19 județe sunt afectate de secetă

Suprafaţa totală afectată de secetă este de 89.605 ha, conform datelor comunicate până la această dată de 19 judeţe, informează Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, printr-un comunicat.

Situaţia suprafeţelor la culturile calamitate se raportează zilnic pe baza proceselor verbale de constatare a pagubelor încheiate. Până în prezent, au comunicat suprafeţe afectate de secetă judeţele Arad, Bacău, Botoşani, Brăila, Buzău, Călăraşi, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Neamţ, Satu Mare, Teleorman, Tulcea, Timiş, Vaslui şi Vrancea.

Ministerul agriculturii a făcut comisii pentru constatare

În ceea ce priveşte măsurile întreprinse până în prezent, s-au constituit comisiile de constatare şi evaluare a pagubelor generate de fenomenele periculoase, ca urmare a secetei pedologice, în baza Ordinului comun nr. 190/83/2022 pentru completarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, aprobat prin Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al ministrului Afacerilor Interne nr. 97/63/2020 şi au fost discutate cu fermierii măsurile promovate de minister pentru diminuarea efectelor secetei.

Astfel, în ceea ce priveşte Programul de creditare ”De trei ori subvenţia”, până în prezent s-a încheiat Convenţia între MADR şi Fondul De Garantare a Creditului Rural (FGCR) şi s-a semnat Convenţia de lucru între CEC Bank si FGCR. Totodată, se află în desfăşurare demersurile necesare pentru semnarea Convenţiei între FGCR şi 15 bănci comerciale.

De asemenea, s-a solicitat la Comisia Europeană aprobarea privind acordarea avansului pentru plăţile directe la un nivel de 70% şi 85% pentru măsurile de mediu şi climă din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2022, s-au elaborat proiectele de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea unor scheme de ajutor excepţional pentru plantaţii pomicole pe rod şi/sau cu arbuşti fructiferi şi/sau cu vii cu struguri pentru vin, precum şi pentru susţinerea activităţii de creştere în sectoarele suin şi avicol, în anul 2022, în valoare de 51,6 milioane euro, din care 25,5 milioane euro fonduri europene şi 26,1 milioane euro de la bugetul naţional.

Fonduri alocate până în 2027 pentru irigații

Ministerul agriculturii spune că a fost elaborată şi este în consultare publică Hotărârea de Guvern privind modificarea Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii şi a infrastructurii de desecare şi drenaj din România, în vederea adaptării agriculturii la schimbările climatice şi reducerea efectelor acestora asupra producţiei agricole, suma destinată fiind de 1,5 miliarde euro, reprezentând fonduri de la bugetul naţional, care vor fi alocate până în anul 2027 şi s-au prevăzut investiţii noi în infrastructura secundară de irigaţii din fonduri UE, în valoare de 400 milioane euro, prin Planul Naţional Strategic 2023-2027.

Alte măsuri sunt: s-au prevăzut investiţii în sisteme locale de irigaţii din fonduri UE, în valoare de 100 milioane euro, prin Planul Naţional Strategic 2023-2027; s-au prevăzut investiţii privind procesarea produselor agroalimentare în vederea obţinerii de produse cu valoare adăugată în sumă de 424 mil. euro prin Planul Naţional Strategic 2023-2027; constituirea unui grup de lucru pentru elaborarea unui ghid de bune practici care să indice tehnologii şi soiuri adaptate la noile condiţii climatice; s-a înfiinţat, prin OMADR nr. 717/R/20.07.2022, grupul de lucru privind gestionarea efectelor produse de schimbările climatice.

Sursă foto: Photo 70222283 © Ahmad Marzuky | Dreamstime.com

Etichete:

Distribuie articolul:

Share on facebook
Share on twitter
Share on pinterest
Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articole populare

Newsletter

Rămai la curent cu cele mai importante știri ale momentului.